În a II-a duminică după sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost prezent în mijlocul credincioşilor de la biserica Sfinţii Români din Sectorul 3 Capitală care şi-a sărbătorit hramul dedicat Sfinţilor Români.
La Sfânta Evanghelie a fost citită Pericopa Evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei, capitolul al IV-lea, versetele de la 18 la 23 care prezintă Chemarea primilor Apostoli de către Domnul nostru Iisus Hristos. În momentul chemării ei au lăsat tot ce aveau şi au mers imediat după Mântuitorul lumii.
Explicaţia acestei reacţii prompte şi necondiţionate a primilor Apostoli a oferit-o Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de învăţătură rostit la lăcaşul de cult bucureştean.
„Explicaţia este faptul că Cel Care chema nu era un om obişnuit, ci era Dumnezeu Cuvântul Cel veşnic Care S-a făcut din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor. Chemarea Lui era chemarea unei iubiri sincere, copleşitoare, sfinte şi nesfârşite şi de aceea ei nu au rezistat şi îndată L-au urmat. Şi chiar dacă n-au înţeles la început ucenicii chemarea au simţit că Cel Care îi cheamă are o putere dumnezeiască dătătoare de viaţă, de pace, de bucurie, căreia nu i se poate rezista dacă eşti sincer şi cu inimă curată”, a spus Preafericirea Sa.
Chemarea primilor ucenici la Apostolat arată deja taina începutului constituirii Bisericii realizată la Pogorârea Sfântului Duh, a mai precizat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
„Această taină a Bisericii Apostolice care are ca temelie pe Hristos, iar ca primi slujitori ai Lui pe Sfinţii Apostoli este taina Bisericii de-a lungul veacurilor ca pregătire pentru Împărăţia lui Dumnezeu. De aceea, Biserica este în lume icoană, pregustare sau arvună a Împărăţiei lui Dumnezeu. Biserica lui Hristos nu are scop în sine. Ea nu se concurează cu nicio instituţie din lumea aceasta şi nici nu poate fi înlocuită de nicio instituţie din lumea aceasta, ci scopul ei principal şi unic este mântuirea oamenilor şi sfinţirea lor”.
În Duminica a doua după Pogorârea Duhului Sfânt Biserica Ortodoxă Română face pomenirea tuturor sfinţilor români. Sărbătoarea a fost rânduită prin hotărârea Sfântului Sinod din anul 1992.
„Avem în calendarul nostru peste 100 de sfinţi şi deşi ei sunt pomeniţi separat în diferite zile ale anului era necesară şi o sărbătoare a tuturor sfinţilor români şi aceasta este sărbătoarea de azi, a doua Duminică după Rusalii, pentru a arăta că ei nu sunt trăitori în Împărăţia lui Dumnezeu în mod separat, ci uniţi prin lucrarea Duhului Sfânt în iubirea Preasfintei Treimi. Şi în acelaşi timp, pe lângă sfinţii români cunoscuţi canonizaţi de Biserică, adică trecuţi în calendar, mai există o mulţime de sfinţi români necunoscuţi de către oameni, dar cunoscuţi de Dumnezeu şi astăzi facem pomenirea sfinţilor români cunoscuţi şi necunoscuţi. Şi pentru că a purtat Crucea foarte adesea în istoria sa poporul român a dorit şi mai mult învierea, ca eliberare de sub stăpâniri străine, ca eliberare de oprimare şi ca eliberare de necazuri. De aceea, a descoperit în Cruce puterea Învierii şi a înţeles cuvintele Bisericii ‘Iată prin Cruce a venit bucurie la toată lumea’. Deci, popor purtător de Cruce şi dornic de Înviere, poporul roman are o mulţime de sfinţi cunoscuţi şi necunoscuţi, rugători în Cer în faţa Preasfintei Treimi. Mulţimea acestor sfinţi este împărţită în cete. Avem pe Sfinţii Apostoli Andrei şi Filip, dar avem o mulţime de mucenici, ierarhi, mărturisitori ai credinţei şi păstori de comunităţi. O mulţime de cuvioşi, o mulţime de domnitori care au construit biserici, care au apărat credinţa în faţa năvălirilor străine, care au dezvoltat cultura creştină, dar şi o mulţime de credincioşi mireni, o mulţime de mame şi taţi care au dat naştere copiilor, i-au crescut în credinţă, i-au învăţat să-L iubească pe Hristos şi Biserica Sa, i-au învăţat să pomenească pe cei trecuţi la Domnul şi să se închine în biserici şi să zidească biserici. Toţi aceştia sunt astăzi pomeniţi în Duminica Sfinţilor Români. Pentru a cinsti în mod deosebit această zi s-a alcătuit şi Acatistul Sfinţilor Români care a fost publicat anul trecut la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Românii ortodocşi l-au sărbătorit, tot astăzi, pe Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul. A fost mitropolitul Ţării Româneşti, între anii 1823-1834, şi s-a remarcat printr-o neobosită activitate pastoral-misionară şi social-culturală.
Personalitatea lui a fost evocată de Patriarhul României: „Astăzi, printr-o coincidenţă binecuvântată, facem şi pomenirea Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolitul Ţării Româneşti ale cărui moaşte se află în mănăstirea Căldăruşani. Acest vrednic şi mare ierarh al Ţării Româneşti a fost trecut în rândul sfinţilor în anul 2005. El s-a născut în Bucureşti. Avem trei sfinţi în calendar până acum născuţi în Bucureşti: Sfântul Grigorie Dascălul, Sfântul Calinic de la Cernica şi Sfântul Irodion de la Lainici. Deci, nu înseamnă că oraşul nu poate da sfinţi. Şi în oraş putem să devenim sfinţi dacă ne smerim şi iubim pe Hristos şi Biserica Sa. Şi putem pierde mântuirea chiar şi în mănăstire dacă nu suntem nevoitori şi luptători. Deci, Sfântul Grigorie Dascălul s-a născut în anul 1765. S-a găsit în chilia lui o mulţime de cărţi, nici un ban pentru că tot ceea ce a avut a dăruit Bisericii pentru tipărirea cărţilor. A hirotonit o mulţime de preoţi, a construit biserici, a întemeiat şcoli şi a tipărit cărţi de folos duhovnicesc şi mai ales dorea să tipărească toate vieţile sfinţilor. A rămas în conştiinţa Bisericii ca un mare misionar, un mare rugător şi un mare cărturar. Grigorie Dascălul este unul din marii ierarhi ai Ţării Româneşti alături de Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul şi de Sfântul Calinic de la Cernica”. (Ziarul Lumina)

Un articol de: Marius Nedelcu – 22 Iun, 2014
De sărbătoarea Duminica Sfinţilor Români şi-a serbat hramul principal şi Parohia „Sfinţii Români“ din Protopopiatul Sector 3 Capitală. Cu această ocazie, slujitorii şi credincioşii acestei parohii au fost vizitaţi şi binecuvântaţi de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit un cuvânt de învăţătură şi a oferit pentru biserica parohială şi credincioşi mai multe daruri spre folos liturgic şi pastoral.
Duminica Sfinţilor Români a fost instituită ca sărbătoare de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992, pentru a cinsti în mod special toţi sfinţii neamului românesc, cunoscuţi cu numele sau necunoscuţi de către noi, dar şi pentru a se înfrumuseţa viaţa Bisericii cu noi prăznuiri duhovniceşti şi slujbe înălţate către aceştia. De atunci, la noi în ţară au fost ridicate numeroase biserici închinate sărbătorii „Duminica Sfinţilor Români“. Printre acestea se numără şi biserica Parohiei „Sfinţii Români“ din Bucureşti, de pe strada Trapezului, sector 3, care a fost ridicată după anul 2000, prin strădania preoţilor şi credincioşilor. Lăcaşul de rugăciune, construit în formă de cruce, a fost înfrumuseţat la interior cu pictură în frescă, cu catapeteasmă sculptată din lemn şi cu icoane pictate. Ieri, de sărbătoarea hramului acestei parohii, credincioşii şi slujitorii au fost vizitaţi şi binecuvântaţi de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a rostit la finalul Sfintei Liturghii un cuvânt de învăţătură.
Preafericirea Sa a arătat că scopul final al chemării lui Dumnezeu pentru oameni este sfinţenia, iar primii chemaţi pentru a se constitui Biserica, adică laboratorul unde se dobândeşte şi se trăieşte sfinţenia lui Dumnezeu, sunt Sfinţii Apostoli. „Această promptitudine a ucenicilor în a urma pe Hristos fără nici o condiţie, fără nici o întrebare, fără nici o ezitare, ne surprinde, pentru că dacă nu ştii care este rostul schimbării vieţii tale, nu urmezi pe cineva necunoscut. Explicaţia însă este faptul că Cel Care i-a chemat nu era un om obişnuit. Era Dumnezeu-Cuvântul, Cel veşnic, Care S-a făcut om din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor. Chemarea Lui era chemarea unei Iubiri sincere copleşitoare, sfinte şi nesfârşite, şi de aceea ei nu au rezistat, ci îndată L-au urmat. Dumnezeu-Cuvântul Care a chemat de la nefiinţă la fiinţă întreg universul creat, Care a plăsmuit pe om din lut şi a suflat duh de viaţă în el, Acelaşi este Cel care cheamă pe oameni şi la sfinţenie“, a spus PF Părinte Patriarh Daniel.
Frumuseţea Bisericii este arătată de mulţimea credincioşilor râvnitori, dar şi de mulţimea sfinţilor care au odrăslit în aceasta şi sunt acum mijlocitori în Împărăţia lui Dumnezeu. „O Biserică este bogată când are credincioşi râvnitori, este frumoasă când credincioşii ei se roagă, se spovedesc, se împărtăşesc şi săvârşesc fapte de milostenie. Frumuseţea Bisericii este mai întâi frumuseţea credincioşilor îndrumaţi de cler pe calea mântuirii. Aceasta este mireasa lui Hristos cea frumos împodobită. Icoana Bisericii este Maica Domnului, pururea Fecioara Maria, numită şi «biserică sfinţită şi Rai cuvântător», adică umanitatea care poartă în ea pe Hristos Domnul şi-L arată lumii, zicând «Faceţi tot ceea ce vă spune El»“, a explicat Patriarhul nostru. De asemenea, Preafericirea Sa a vorbit şi despre Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, trecut în rândul sfinţilor în anul 2005, ale cărui sfinte moaşte se găsesc la Mănăstirea Căldăruşani de lângă Bucureşti.
Preafericirea Sa a dăruit pentru sfânta biserică o cruce de binecuvântare, Sfânta Evanghelie cu icoane color, cartea Apostolul şi mai multe cărţi de folos liturgic şi pastoral, iar credincioşilor, în semn de preţuire şi binecuvântare, iconiţe.
Părintele paroh Ion Mărăcineanu a dăruit Preafericirii Sale din partea credincioşilor o icoană cu chipul Mântuitorului Iisus Hristos. Sfânta Liturghie din ziua hramului a fost înfrumuseţată de Corul de copii şi tineret „Symbol“ al Patriarhiei Române, dirijat de diaconul Jean Lupu, care a cântat răspunsurile liturgice. Credincioşii care au venit la hram au participat şi la agapa frăţească.